Indignare graţioasă...de-o tristeţe armonioasă. ( G. Bacovia )
vineri, 28 septembrie 2012
Perfecţiune
Mi-e dor să scriu
rânduri cu încărcătură emoţională, să caut perfecţiunea frazelor, prefăcând un
personaj în cele mai frumoase ipostaze. Aş vrea o muză despre care mintea să
evoce cele mai frumoase gânduri pe care să le transpun cu pasiune pe-o foaie de
hârtie. Să apară perfecţiunea aceea atât de imperfectă. Să creez o lume
imaginară, dar atât de reală. Să simt că este ca o culoare nedescoperită, să îi
arăt asta şi să o descoperim împreună. Să surprindem locuri uitate-n lume şi să
le însemnăm pe fiecare. Amprenta sentimentelor ce i le-aş purta, să fie
reliefată spiritual veşnic, căci de-ar fi aşa, va fi pentru totdeauna.
Perfecţiunea este întotdeauna subiectivă. Simplitatea mea poate fi opusul pentru simplitatea altuia...sau invers. Cred că simplul, "banalul" cotidian sunt cele care conferă perfecţiunea pentru ca sunt cele mai sigure moduri către aceasta. Aşadar...încă o caut. :)
Ai cautat apropierea de perfectiune in simplitate, in lucruri marunte, in "banalul" cotidian?
RăspundețiȘtergerePerfecţiunea este întotdeauna subiectivă. Simplitatea mea poate fi opusul pentru simplitatea altuia...sau invers. Cred că simplul, "banalul" cotidian sunt cele care conferă perfecţiunea pentru ca sunt cele mai sigure moduri către aceasta. Aşadar...încă o caut. :)
RăspundețiȘtergere